Dragostea vine de undeva
ca o incantaţie mistică.
Pluteşte deasupra fiinţei,
ocoleşte abisurile, coboară,
străbate pielea-ţi subţire,
intră prin vasele de sânge,
se cuibăreşte în inimă...
Strigi,ridici ziduri de-apărare,
dorind să-i încremeneşti mişcarea...
Dar strigătul se depărtează,
dragostea devine nisip cântător,
armonizându-se
cu cântul universului.
Cale fără întoarcere !
( Vavila Popovici - Cale fara intoarcere )
faina!
RăspundețiȘtergere