miercuri, 29 iulie 2009

Izolati


între ei nici măcar o deosebire
grădinari pricepuţi amândoi sădind
între cer şi pământ clipe
covoare de flori peste nori
pe tine iubire te aşteaptă cu răbdare
să păşeşti în modesta lor casă
cu ferestrele mari atât cât să încapă
tot soarele şi toate stelele din alai
noaptea luna să-ţi spună poveşti
la capul patului mirosind a iarbă
infinitul aici nu doare nu apasă
doar tu construieşti ce visezi din el

(Iakab Cornelai - Iubirea alege )

Caus




Minţind
ca sărutarea n-o să doară,
sfioasă...
cuprinsă-n braţe m-am lăsat.
Sălbatica-ţi pornire
îngenunche trufaşa-mi fire,
stârnind furtuni bizare,
când tu strângeai...
mai tare... tot mai tare!

Fluturi de foc
roteau sub clar de lună,
izvoarele cântau
cu patimă nebună,
un cânt wagnerian
pe clapele iubirii renăscute!

Mă doare clipa –
dar lasă-mă
să-ţi sorb sălbăticia!
ciudat...
cum îţi doream... supusă...
stângăcia!

( Valery Becart - Lasa-ma sa-ti sorb..salbaticia )