Licar

Alunecoase clipe se sparg în mii de cioburi,
Se-nvârt într-o fantasmă rece,năucitoare.
În umbra-ncovoiatului salcâm cu scoarţa roasă
Mi-ascund privirea rece,sfidătoare.

Cu-n vuiet surd,aspru şi răguşit,
Izvorul rece sună între maluri.
Mi-a stins din inimă focul arzând mocnit,
Scânteile de-aramă înecându-le în valuri.

Cu sângele fierbinte în vene clocotind
Respir a florilor miresme.Încremenit
De vraja soarelui cu raze de argint
În mine întunericul şi-a dat obştesc sfârşit. 

 ( Maniceanu Valentin - Un licar de lumina )

Colind

Icea, Doamne, ceaste curţi,
Ceaste curţi, ceaste domnii,
Ler, Doamne, ler!
Ceaste multe-mpărăţii,
Ler, Doamne, ler!
Născutu-mi-au, crescutu-mi-au,
Crescutu-mi-au nouă meri;
La vârfuşor de nouă meri,
Arză-mi nouă lumânări;
De la nouă lumânări,
Pică-mi nouă picături;
Ruptu-mi-s-au
Trei râuri, patru pâraie;
Podurele, poveri grele,
Trec pe ele;
Care cum că mi-ş trecea,
Tot mie că-mi mulţumea,
Tot mie şi sfinţilor
Şi lui bunul Dumnezeu.

( Colind de batran - Culeasă de la Ileana Stanciu )