marți, 6 iulie 2010

Dincolo de prapad




Tot mai cumplit si mai urit imi este,
Printr-un tunel inzapezit trecind
Sa ma inec, plingind, in propriul gind,
Nemaiaflind de tine nici o veste.

Aud ca vei ajunge-ntre neveste,
Intre suferitoarele de rind,
Definitiv am sa te pierd curind,
Sint inutile lacrimi si proteste.

Eu simt ca mor uitindu-ma-ndarat,
Si cum coboara lacrimi sa ma spele,
Te caut intr-un cuib de rindunele,
Mi-e dor, macar in poze, sa te vad.

Si, totusi, dincolo de-acest prapad,
Tu ce mai faci, motiv al vietii mele? 


( Adrian Paunescu - Dincolo de prapad )

Trezita cu o imbratisare




Mana ta intinsa in fata mea
Mainile mele cuprind palma ta
Palma ta lacrimeaza de drag
In atingerea usoara ca un gand razlet.

Mainile tale adulmeca palma mea
Palma mea iti mangaie mana dreapta
Se prind si se desprind: danseaza
Palmele tale in "bratele" mainilor mele

Le-am surpins inrosindu-se usor
De dragul celorlalte,
Erau calde si inmiresmate
Cum e roua diminetii ce se cerne
In palmele ei.

Degetele noastre se impletesc
Unele in altele
Unele printre celelalte
Se ascund in spatele altor degete
Si ... se saruta sfios
Ca la prima lor intalnire.

Asa m-am trezit
Mana in mana
Degetele mele culegand
Degetele ei
In palmele noastre mult prea mici
Sa incapem amandoi.


( Romulus Andriescu - Imbratisare )