Neguri

Umbrele copacilor
Arsi de bezna cruda a pasilor tai,
Au inceput sa planga-n mine,
Ca-ntr-un clopot imens si trist,
In care visul si-a rastignit
Roua sangelui. 

( Alina Emandi - Neguri )

Promisiune

S-a rupt in mine cerul,
Isi varsa-n lume greul,
Invins se culca leul
Si rage a latrat...


Intreaga amintire
Se lupta in nestire...
Cu lacrimi de iubire,
In sange si pacat!


Uscate frunze-n ploi
Se varsa peste noi,
Astern covoare moi,
Dorul sa ni-l culcam.


La frunza ce se lasa,
Si inima ne-apasa,
De-atata dor de casa,
Incepem sa urlam!


Se zbat in noi parintii,
Se-ncing in hora sfintii,
Ne sfasiem cu dintii
Iubindu-ne osos...


Iar peste toate cele,
Ploaia de frunze grele
Ca lacrimile mele,
Se lasa dureros....


De vrei sa-mi fii mireasa
In urma totul lasa,
In toamna nemiloasa
Sa devenim paduri...


In drama omenirii,
Calcand pe legea firii
Drept florile iubirii,
Sa induram securi!


De nu, ramai in urma,
Sa faci parte din turma,
Speranta vietii curma,
Statuie fii, ca ei!


Idilica poveste
Ce-a fost si nu mai este,
Se schimba fara veste
In jalnice idei...


Eu intru in natura
Voi face o ruptura,
Intre rug si mura,
Precum o vijelie...


Cand ultima strigare
Va fi la fiecare
Eu rugul cel mai mare...
Voi vrea sa ma sfasie!


La tine dintr-odata
Ca la ultima fata
Ultima mea erata...
Ma voi gandi cu jale...


Ca frunzele de toamna
Eu tot voi fi o rana
Oprindu-ma din goana,
Iti voi cadea in cale....


Acum te poti intoarce,
Te voi lasa in pace,
In lumile opace
Dar sa nu uiti de toamna!


Ca-n asta sau cealalta,
Sau poate niciodata...
In viata-ti fara pata...
Voi fi o buruiana! 

( Korner Robert Paul  - Promisiuni de toamna )

Frenezie

Tu ia-mă de mijloc,
să mai dansăm înc-o dată.
Să ne izbim sufletele
de ritmul în flăcări.
Să ne aruncăm privirile
sub pleoapele închise.
Să ne înecăm mâinile
una-ntr-alta,
în strânsoarea jocului.
Şi în delir,
să ne subjugăm inimile
aceluiaşi gest.
Nu fi calm acum!
Poţi să te pierzi
printre note.
Mă voi pierde
cu tine.

( Irina Ionescu - In frenezia dansului )

Pofte

Te-aş săruta pe gînduri şi vise,
în locuri adînci, nepermise,
ţi-aş saruta durerile toate
şi bucuriile, atît cît se poate.


Ţi-aş săruta ochii tăi de stele,
ţi-aş săruta buzele, calde şi grele
şi nopţile tale şi zilele toate
şi sufletul, atît cît se poate.


Ţi-aş săruta drumul şi pasul,
ţi-aş săruta tăcerea şi glasul,
şi ţi-aş săruta amintirile toate
şi uitările, atît cît se poate.


Şi ochii tăi ţi-aş saruta, dimineaţa,
şi ţi-aş mai săruta scînteia ta, viaţa,
trecutul, prezentul şi frica de moarte,
şi tot ce eşti TU, atît cît se poate.

( Mihai Motrescu - Dorinte )

Inaltare

Pe şaua calului goneam
cînd a căzut o frunză,
pe şaua calului goneam
cînd a căzut un nor,
pe şaua calului goneam
cînd stele au căzut.

În urma ta laşi semne precum vînatul
ce joacă vînătorului de vise feste
pădurea ta nu are rădăcini,
înaltul tărîm al vînătorii
din poveste.
Sînt obosit dar fericirea mă ghionteşte
să nu opresc galopul,
printre stele privirea ta
din toate străluceşte
ascunzătoare ţi-ai făcut din ele.

Pe şaua calului gonesc şi azi
chiar de te-am prins
cînd a căzut o frunză.

(Liviu Ioan Muresean - Inaltare )

Abandon

mi-am luat numele moarte

şi ea şi-a luat numele viaţă

împărţim acelaşi pat

şi aceleaşi destine

dar nu uităm măştile.

mă simt bine cu tine a spus,

şi a surâs amintirilor recente.

şi eu mă simt bine

am spus potrividu-mi masca,

pentru că nu suntem

decât nişte imagini ce plutesc

peste numele noastre.

bisilabic.

Sărută-mă! i-am spus,

Să simt suflul vieţii,

Şi m-a răstignit între două lacrimi

Iar buzele cautau aerul

Dilatat într-o răsuflare

Şi am trăit-o, şi m-a murit,

Şi timpul ne-a abandonat goi,

Iar măştile înfloreau

.

.

.

uitare

( Macovei Costel - Abandon )

Calatoria

Aşteaptă dincolo de zarea albastră
că eu vin la tine neîncetat,
târându-mă prin mormane de frunze uscate
sau prin petale de trandafiri !
Să nu pleci din spatele liniei orizontului
că eu fug ca-ntr-un vis spre tine
şi-n amorţeala mea
mă dor oasele şi răsuflarea !
Stai în fotoliul tău comod ,
de dincolo de zarea albastră
că eu vin la tine în continuu !

Nu dorm ,nu respir
şi nici nu mai visez
doar vin mereu spre tine ,mai spre tine.
Aşteaptă-mă dincolo de zarea albastră
şi nu uita
dintr-un moment în altul
am să fiu lângă tine ,nu uita !

( Toader Dorina - Marea calatorie )

Fior..duri....

Cum nu suntem doua pasari,
Sub o stresina de stuf,
Cioc in cioc sa stam alaturi
Intr-un cuib numai de puf!
Nu mi-ai scoate oare ochii
Cu-ascutitul botisor
Si alaturea de mine
Sta-vei oare binisor?

Parca mi te vad, draguta,
Ca imi zbori si ca te scap,
Stand pe gard, privind la mine,
Ai tot da cochet din cap.
Iara eu suit pe casa
Si plouat de-atat amor,
M-as umfla ursuz in pene
Si as sta intr-un picior.


( Mihai Eminescu - Intre pasari )

Mereu aproape

azi iar te prefaci in lacrimă, iubito,
curgând pe masca mea de om

iar eu, nimicul fără tine
eu... învăţ să mor. 

( Andrei Neagu - Aproape poezie )

Amprente

Am fost ceea ce am iubit,
Cer senin si jar mocnit,
Tipat de vis, abea auzit.
Macar de as fi acum lamurit,
 

Cine sunt? 

( Ciu Radu - Cine sunt? )