sâmbătă, 11 decembrie 2010

Ispita cuvantului



trec nişte cuvinte
şi nişte păduri
vor trece
şi-mi pare că nu am destule
amintiri
pentru ele.
nu (mai) aştept inorogul
doar de privirea ta
mi se face dor,
uneori.

trec niste zapezi
si niste cuvinte
vor trece


(  Nicoleta David - Ispita cuvantului )

Intre lumi



Trec dintr-o viata intr-alta
Mangaind usor
Coama leului somn
De la intrare,
S-a obisnuit cu mine
Cu vesnica mea disparitie in zori,
Cu vesnicele mele intoarceri
Crepusculare.
Infranta, uneori
Nu mai reusesc sa ajung pana la el.
Atunci se scoala,
Imi prinde capul in dinti
Cu duiosie
Si ma taraste incetinel.
Alteori
Nu mai stiu sa ma intorc din vis.
Atunci porneste dupa mine
In labirint,
Imi da de stire
Racnind
Ca ma va salva,
Sa astept nemiscata
In amintire,
Sa ma gaseasca
Si sa ma aduca
In imparatia sa.
O, minunata lui imparatie,
tara subtire,
Fraged hotar
De ora
Intre doua lumi care se devora
Smulgandu-se una alteia
Fara oprire.


( Ana Blandiana - Intre lumi )

duminică, 5 decembrie 2010

Cea mai frumoasa

 
 
« Ce să-ţi aduc, iubito, de pe mare ? »
O întrebă în şoapte într-o zi.
« Din insule pierdute-n depărtare
Cea mai frumoasă floare care-o fi »

Abia se mai zăreşte-acum catargul.
Pe ţărm cu ochii-nchişi şi mâna-n sân
O fată albă, alb măsoară largul,
Şi-n ochii ei clipeşte-un somn păgân.

Un an întreg prin insule cu soare
Corabia opri şi strânse-n ea
Morman de flori, căci fiecare floare
Cea mai frumoasă-n felul ei era.

Dar florile, prea multe într-o seară,
Cu peşti de aur prinşi la subţiori,
Corabia de foc o scufundară,
Şi toţi muriră-ncolăciţi de flori.

Pe ţărm stau doua fete-n aşteptare :
« Ce ţi-ai dorit ca dar în acest an ? »
« Nu-mi mai aduc aminte. Mi se pare –
Cea mai frumoasă scoică din ocean »...

( Radu Stanca - Cea mai frumoasa floare )

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Cea mai puternica dintre slabiciuni



Spuneai că niciodată n-o să piară
Acel minut – si totuşi a pierit,
Aşa incât mi-am zis că o să moară
Si dragostea – dar, vezi, ea n-a murit.

Si chiar dac-ar mai trece inc-o seară
Si multe alte-apoi, in şir sporit,
Iubirea, ea, nicicând n-o să dispară.
Va dăinui-ntre noi la nesfârsit.

De-aceea pune-ti mâinile pe poale
Si-asteaptă-mă sub geamurile tale.
Eu voi veni cu tainice cununi
Si amândoi, căutând desăvârşirea,
Vom invăta-mpreună că iubirea-i
Cea mai puternică din slăbiciuni…

( Radu Stanca - Sonet )

luni, 29 noiembrie 2010

Tu ramai departe in mine..


Departarea din mine…numai un fluture
Ori o pasare ar mai putea
Sa mi te adune pe retina obosita,
Sa mi te faca floare si cantec
Si descantec.

Dar tu ramai departe in mine , plutind
Ca aburul diminetii in padurea de piatra ;
Acolo durerea nu se aude , nu se vede,
Acolo tainele in taine se rup
Fara trup .

Imprejur viata, ca o comedie
Se invarte neobosind si urla ;
O, cum te-as vrea incadescenta
Ca o sabie heruvimica purificand
Fapta si gand.

Ci tu departe in mine , plutind
Asemenea zarii si numai
Un fluture sau o pasare
Mi te-ar putea desena : floare si cantec
Si zambet inmiresmat,

zambet inmiresmat


( Radu Carneci - Ca o sabie )


10x T.T.

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

La intalnire cu destinul


Mâinile tale sunt albe şi cinstite
şi ochii tăi sunt de la Dumnezeu,
cum şi-i închipuire călugării, albaştri.
Semeni cu floarea-soarelui când e ostenită.

Dacă vrei vom merge lung pe chei
de-a lungul apelor supuse sorţii lor,
vei şti atunci că tu eşti cea chemată
şi ai să-mi fii ca steaua preacurată
când toate rănile mă dor.


( Ion Vinea - Intalnire )
10x T.T.

duminică, 21 noiembrie 2010

Roua




Pune temei pe iubire, chiar dac-aduce durere. Inima nu ţi-o fereca!
O, nu prietene, nu vorbele tainice şi nu le pot pricepe!

Rostul inimii e doar să se năruie într-o lacrimă, într-un cântec, iubito!
O, nu prietene, vorbele tale nu sunt tainice şi nu le pot pricepe!

Răsfăţul dragostei e vremelnic asemeni unui strop de rouă; în vreme
Ce râde, moare. Dar durerea este puternică şi statornică. Îngăduie
Dragostei ce doare să fie trează-n ochii tăi!

Floare de lotus se desface-n lumina soarelui şi dă tot ce are. Ea nu
Rămâne doar mugur în ceaţa etarnă a iernii!

O, nu prietene, vorbele tale nu sunt tainice şi nu le pot pricepe!


( Rabindranath Tagore - Poezie )

joi, 18 noiembrie 2010

Norocul meu




Mi-ai fost aproape-ntotdeauna,
De nimeni si nicicand umbrita.
Norocul cerului e luna,
Norocul meu esti tu, iubito.
Te stiu de cand ca o zambila
Cresteai sub cer de primavara.
Erai frumoasa si copila
Frumoasa-ai fost si domnisoara.
De ce-as fi trist,
De ce-ai fi trista?!
Eu drag iti sunt, tu draga mie.
Dea Domnul si copiii nostri
Asa de fericiti sa fie!
Eu vad tristetea cum colinda
Prin dureroasa ta privire
Si vad, iubito, in oglinda
Cum zmulgi din par albite fire.
Iubita mea si-a mea comoara,
Nu mai fi trista chiar de-i toamna.
Frumoasa-ai fost si domnisoara,
Frumoasa ai ramas si doamna.
Te-albeste prima nea usoara,
N-o tainui pe sub naframa.
Frumoasa-ai fost si domnisoara
Si mai frumoasa esti ca mama.
Te bucura si nu fi trista,
Asa sunt toate randuite.
Frumoasa este orice varsta,

Un dar ce Domnul ni-l trimite.


( Grigore Vieru  - De ce-ai fi trista)

duminică, 14 noiembrie 2010

Aceeasi frecventa, dragostea mea..




Un lutier
de-aş fi,
aş modela
sufletul tău…
te-aş vrea vioară !

strunele
acordate
pe-aceeaşi frecvenţa
cu sufletul meu,
ar cânta,
odată cu tine
iubito,
aceeaşi romanţă
de dragoste

O, preafumoasă zână…

să-mi cânte viorile
dragostea ta !

să-mi lase
durerile tale
doar mie…

nu vreau ochii tăi
în lacrimi…
nu te vreau tristă,
nu te vreau absentă
în viaţa mea !

te vreau,
iubito,
glas de vioară
şi fior de toamnă! 

( Ion Cireasa - Dragostea mea... )

Imi esti aripa.. iti sunt zbor..


Rafale de vânt se ţin de mânã cu picurii de ploaie
Au mai ieşit doi pui de om din gãoace
De trei ori norocul rotindu-se

Cu tine-i mereu un nou început
primãvarã şi soare chiar prin furtuni
plecãciune de cer aflat la debut
cu aripi şi ţipãt din piept de lãstuni

o aripã udã şi-un zãmbet în fugã
un râs interzis în ochi de copil
o lunã prea mândrã încearcã s-ajungã
sã ţi se-aştearnã pe tâmplã tiptil

din inima-ţi caldã palat mi-am fãcut
când în livadã visam printre pruni
din iarbã în suflet usor mi-ai trecut
şi viaţa-i acum izvor de minuni

Nu mai învârt azi norocul deloc
Cei doi pui de om au ajuns un gând fericit
Suflete de ploaie pe aripi de vânt picuri de mânã.


( Daniel Puia Dumitrescu - Doar tu imi esti )