mă dor tălpile gândului
de-atâta dor cât ai lăsat în urmă
nopţile, ceasuri îndoliate,
îmi cânt tăcere, simţurile amorţindu-mi
şi mi-am promis să nu te mai scriu
poezie,
palmele-mi plânse în deşert să le-arunc
în zadar
versul din mine e mult mai puternic
tu respiră-mă
...
şi iartă-mă
( Felicia Flor Baltag - Respira-ma )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu