Naked truth

te-ai ascuns printre ştiuci şi te caut prin stuf
şoapta frunzei de mirt ţi-e umbrar în zăduf
de ştiam, însetato, că într-una mă ceri
răsturnam peste Nil prejudicii de fier.

răsturnam creuzeturi de mâl sufletesc
în subsolul în care zăcea te iubesc
de ştiam că aveai pentru mine un dor
lăcrimând în ascuns ca un pui de cocor.

te-auzisem ţipând nu mai vreau să îndur
anotimpul de crom ipohondru şi dur
nu mai vreau amânări înspre care mă tragi,
vodeviluri zidite pe zâmbete vagi...

de ştiam că mă vrei cum te vreau eu acum
aş fi uns flama gurii într-un dulce parfum
aş fi ars neputinţa-n jăratice ploi
desenând un candid curcubeu între noi.

m-am trezit, pătimaşo, dacă poţi să mă crezi
m-am trezit ca un ev de argint din zăpezi.
îngenunchi într-un gest de sălbatic alint
şi-ţi declar: te iubesc, nefertito, nu mint !

( Nicholas Dinu - Te iubesc si nu mint )

De colorat cu verde

dacă aş fi iarbă,
ah, dacă aş fi iarbă, aş iubi gleznele
de copii şi fuga nebună,
aş iubi râsul tinereţii, sărutul din crâng
şi aş mai iubi roţile zorilor învârtind
zilele fără coviltir

ce aş mai iubi, dacă aş fi iarbă,
copitele cailor şi fructele putrede,
aş iubi pietrele dogorind, zorelele
agăţate de garduri,
şi, cu fiecare ploaie, perdeaua rece
dintre cântec şi anotimp

dar eu sunt o carte pe genunchii
vieţii, o carte de colorat cu verde
speranţele goale

( Elia David - De colorat cu verde )

Vertij de vise

Te mai chem
de unde eşti
din moarte
sau din poveşti.
Te mai chem
de unde nu-i
gândul meu
şi gândul lui.
Te mai chem
din nechemare
ca să-ţi dărui
o iertare
pentru plânsul
dintr-o şoaptă,
pentru gândul
dintr-o noapte.
Te mai chem
să poţi pleca,
nu ai fost
nu eşti al meu,
dar în taină
se sărută
gândul meu
cu gândul tău.
Nu te doare
cum mă dor
gândurile de cocor,
nu te plânge
cum te plâng
că ţi-am dăruit
un gând.
Cu păreri de rău
şi-acum
c-au venit
iubiri pe drum.
Eu în prag
de primăvară
Tu în toamnă
şi spre seară.
Eu c-un gând
de dimineaţă,
Tu cu-n dor
pentru o viaţă.

( Luminita Aldea- Cantec )