Cantec de leagan

E linişte afară
şi plouă.


Plouă cu gânduri,
priviri,
imagini umede,
triste
şi strânse de frig.


La geam
mă încălzesc sub o coajă
de clipă.


Privesc.


Mă răsfăţ jucăuş
în stropii ce cad
şi mă îmbie
ca un foşnet de plumb.


Pe malul uitat
în tăcere
cu flori tremurate sub stropi,
îmi mângâie ochii culoarea
şi timpul pare
că-i mort.


Cobor undeva.
Parcă-n mine
mă aşteaptă un vis încălzit.


Mă întind
peste şopotul ploii
şi adorm
liniştit.

( Lidia Muraru  - Din stropi de lumina )