Geamul cu ochi caprui

Prin geamul ce-l privesc in zare,
Doi ochi caprui mi se arata...
Si tot mai clar, si tot mai tare,
Se contureaza-n jurul lor o fata...

Si stau pe strada, ca vrajit
Privind mereu fiinta sfanta...
Si simt ca am intinerit,
Caci inima nu-mi bate, canta...

Mergand soarele la culcare,
Vede si el doi ochi caprui...
Si ii priveste cu ardoare,
De parca-ar vrea sa fie-ai lui...

Zeita de la geamdispare,
Si eu ma simt din nou batran...
Pleaca astrul la culcare,
Eu cantul inimi-l ingan...

Eu tot aici voi astepta...
Aici, pe strada nimanui,
Sa pot revedea fata,

Din geamul cu ochi caprui...

( Tibrea Cristian Vasile - Geamul cu ochi caprui )

Intersectari predestinate

Destinul meu-
Destinul
unui vultur
cu o aripa lipsa,
destinul
unei sfere
cu-o jumatate plana,
Destinul
unei ore
ce trece-ntr-un minut.

Destinul unui om
ce a iubit
prea mult. 

( Vlad - Destin )

Risipa

Un curcubeu zănatic, pe blog îsi scrie soarta
E trist că astăzi movul din curte a pierit,
Văzuse printre galben că e deschisă poarta
Cu boceluta-n spate, spre rouă a fugit.

În timpul ăsta lumea, decisă a nu-l plânge
A compensat visarea cu sticle verzi si sparte,
A spulberat tăcerea, si-a pus-o într-o pungă,
Și–a îngropat albastrul în pleoape si-aripi moarte.

Plângeau în pod copiii, si fetele la poartă,
De cerul plumburiu si rochiile sterse,
Natura se năstea, dar seara era moartă,
Și valuri mari de plumb, de rău au vrut să verse.

Oceanul plin de spume, e rosu vertical,
Și are scoici plăpânde, cu dinti de catifea.
Un soare vechi, albastru, mai plange muzical,
Cu raze dulci de lacrimi isi spală amintirea.

Într-un târziu, spre seară, pe ulite dosite,
Duhnind a mere verzi si-a zeamă de regrete,
Pe-o scar-imaginară, cu trepte nesfarsite
Incet se suie movul.... cu minte de burete.

( Eli Lazar - Risipa de mov )