joi, 24 septembrie 2009

Apa desculta


Se aşterne la tâmpla dimineţii
Sufletul pictat în lumina străină
De un drum născut toamna,
Cuvintele deschid ochii în atingerea măiastră
Legănate de eternitatea unui cântec stins
Într-o ploaie înfiorată de tăcere,
Focul măştilor spulberă dorul viorilor
Porţile rămân în valurile nopţilor argintate
Aruncate livezi se despletesc în somn,
Comorile iubirii sursură într-un strop de rouă
Sorbind amintirile crescute în macii ucişi
Doar întinderi de apă desculţă.

( Ambrafirst - Apa desculta )

Abandon


M-au înlănţuit braţele puternice
Ale gustului tău…
Simt cum îmi pierd răsuflarea
Dar mă las pradă sufocării plăcute
Şi sorb din tine
Cu lăcomia însetatului pentru care apa
Devine suprema dorinţă
A trupului deshidratat…
Pielea ta mi se aşează peste privire
Acoperă catifelat orizontul,
Iar degetele gustului
Îmi explorează universul
Cu o răbdare chinuitoare…
Sunt prins în capcană dulce de şuvoaie
Izvorâte din sălbăticia ochilor căprui
Şi mă las purtat în aval,
Tânjind după o transformare spectaculoasă
Care să dea măcar iluzie de corabie
Unei coji de nucă…
Lipită de pieptul strâns în chingi de dor,
Inima ta îmi transmite prin bătăi repetate
Să nu opun rezistenţă.
Şi nu o fac.

( Cristian Lisandru - Abandon )