sâmbătă, 12 septembrie 2009

Scorbura


Ce şopteşti atât de tainic,
Tu, izvor de cânturi dulci?
Repezind bălaia undă
Floarea ţărmului o smulgi

Şi o duci, o duci cu tine,
Vâjâind încet pe prund;
Ale tale unde floarea
Cine ştii unde - o ascund?

Astfel trece şi viaţa-mi,
Dar o floare 'n valu-i nu e,
Nici nu spun ca tine doru-mi
Nimănuie, nimănuie.

Ci eu trec tăcut ca moartea,
Nu mă uit la vechii munţi;
Scrisă-i soarta mea în creţii
Întristatei mele frunţi.

Numai colo, unde teiul
Lasă floarea-i la pământ,
Eu încep să mişc din buze
Şi trimit cuvinte 'n vânt.

Vis nebun, deşarte vorbe !
Floarea cade, rece cântu-i
Şi eu ştiu numai atâta
C'aş dori odat' să mântui !

( Mihai Eminescu - Ce soptesti atat de tainic )

Pereche


Şi vom rămâne în eternitate
La fel de tineri cum suntem acum
Când miezul morţii-n turnul tâmplei bate
Plecând pleoape roşii pe gropi adânci, cu scrum?

Vom fi şi-n moarte tot uşor de-nfrânt
Şi nu vom înţelege nici atunci
Sensul acelui strivitor cuvânt
Rotindu-se-n absurdele porunci?

Tot tineri şi frumoşi fără-ncetare,
Mereu împleticiţi în lungi priviri,
Vom fi jertfiţi mereu pe alte-altare
Şi neacasă, veşnic nicăiri?

Apleacă-te pe braţul meu când mor,
Lasă-te-nvins de legea lor străveche.
Nouă ni-e dat în schimbul tuturor
Norocul de a fi pereche.

( Ana Blandiana - Pereche )

Imbratisarile unui apus






Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lăsa să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, în trecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

( Nichita Stanescu - Imbratisarea )

Barca cu doua catarge



Ceata mi-a umezit aripile.
Vantul nu-mi permite sa ezit.
O, tu, tarm,
iubite tarm,
doar ce ieri ne-am despartit!

Azi esti iar aici.
Maine ne vom intalni
intr-un alt spatiu geografic.

O furtuna,
un felinar
ne-au legat impreuna.

O alta furtuna,
un alt felinar
ne-au despartit la rasarit si la apus.

Si ce daca ne aflam la capetele lumii?
Trebuie oare zilnic sa fim impreuna?
Tu esti in drumul meu.
Eu sunt in orizontul tau.

( Shu Ting - O barca avand doua catarge )