vineri, 24 iulie 2009

Certitudini



mi-am ţesut cămaşă
din fire de ploaie
să fiu frumoasă în ochii lui
să-i alunec pe suflet
în şoaptă
ţâşnind murmur
de dor dintr-o lacrimă
coaptă

mi-am colorat umbrele
ca pe frunze
în goană prin anotimpuri
ameţitoare
să fiu frumoasă în palma lui
culegând cuvintele
din copacii cu roade
amare

mi-am împletit părul
cu izvoarele nopţilor
să-mi fie întuneric să caut
luna ori soarele
prin trupul lui ce va aprinde
în ultimul ceas
la flacăra inimii
veşnice felinarele

( Elia David - Mi-am impletit parul )

Marturisire




bărbatul acela iubea
Femeia

o iubea pentru frumuseţea ei
trecătoare

pentru aripa de fluture
pentru genele de iarbă
pentru oasele de zăpadă
ce i se topeau între degete

îi plăcea s-o descopere
în toate făpturile ce-şi croiau
din neîntâmplare
drum de secundă prin timpul
inimii lui

şi descoperind-o
să o privească îndelung

imortalizând-o cu un clipit
pe retină

( Elia David - Fotografie )