sâmbătă, 10 octombrie 2009
Le rêve d'une feuille
A cazut o frunza-n calea ta
Ratacind pe-a vantului aripa
Ai zarit-o si-n aceasi clipa
Ai strivit-o calcand peste ea
N-avea grai sa strige-n urma ta
Nici putere sa spuna cat o doare
Si-a ramas pierduta pe carare
Ploi si vant trecut-au peste ea
Statea lipita de pamant si se-ntreba
Ce-ar face daca vantul ar lua-o
Si-o clipa-n palma ta ar aseza-o
Dar a ramas acolo undeva
A cazut o frunza-n calea ta
Si cine stie cate-or sa mai cada
Dar n-ai sa stii nicicand
Si nu-ti va da prin gand
Ca prima frunza ce-a cazut ïn drumul tauuuuu…
Am fost euuuuuu…..
( Constantin Draghici - A cazut o frunza-n calea ta )
Miere de tei
Şi toamna-n calda-i miere
În lumea ta deschisă ca floarea de castan
în miezul toamnei lungi şi înmierite
cu pas uşúre intru / un profan
mi-e teamă că nu-s rugăciuni smerite îndeajuns
rostite în amurg
că ploile vor năvăli în burg
şi floarea ta o vor topi iubiri nesfinte
în lumea ta deschisă ca aripa ce-ntinde
o punte de zbor tandru / un curcubeu de zbor !
în lumea ta prea-buno ! păşesc încet
uşor
păzind cuvânt şi ceruri
de arsu-mi cânt / de dor
aşa-i şoptea iubitul / aşa visa iubita
şi toamna-n calda-i miere le îmbăia ursita
( Simona Lazar - Si toamna-n calda-i miere )
Gelozie
Daca nu te-as fi-ntalnit
absolut din intamplare,
tu pe altul orisicare
tot la fel l-ai fi iubit.
Daca nu-ti ieseam in drum
ai fi dat cu bucurie
altuia strain, nu mie
mangaierile de-acum.
Ai avea si vreun copil,
care poate: idiotul!
ar fi semanat in totul
cu-acel tata imbecil.
Dar asa ce lucru mare
ca-ntr-o zi te-am inalnit!
si sunt plin de bucurie
absolut din intamplare
( Gheorghe Toparceanu - Gelozie )
Abonați-vă la:
Postări (Atom)