Ma-nfrunzesti

Am să te descopăr iar. Tu vei tăcea.
cu palide mâini ochii-i vei ascunde
în timp ce trupul va înflori frăgezit
de privirile mele.

Vor cădea de pe tine spaime, cojindu-se,
şi sufletul ţi-l voi face de răcoare,
iar părul din aer auriu,
ca un vin vechi.

O, femeie, duhul meu
a intrat în amiază şi arde
ca un pom rodindu-se. Trebuie să plâng
spre-a avea o fântână-ntre noi.

( Radu Carneci - A doua venire )

Altundeva

ea tăcea.
şi aerul din palmele sale
o respira
cu totul.
o închidea
între degetele ei,
îi pecetluia ochii,
valsându-i
în vânt…

ea îşi deschidea
încet
palmele.
şi din palmele ei
evada
un aer
închis.

( Andreea Udrea - Aer in palme )

Idei

Stau si privesc
vulcanul
de aproape;
aburii lui calzi
ma saruta pe fata
si ies din cos
fara de urma.
Si totusi,tu,
iubita mea,
ramai vulcanul meu
ce plange cu caldura…
Nu te parasesc
de frica
sa nu-ngheti
fara mine
si ochii mei
cu paravan.
Nu merita
nici un vulcan
sa stai
langa el
ca are aerul
fals,
toxic…
Doar aerul tau
e bun
pentru mine

( Avram Marian Gabriel - Fara idei II )

Abandon

Am călcat peste visul meu de dragoste
Cu inima întretăiată
Roua vremii şi...
Gust de piatră amară acoperind-o,
Ca un melc protejat de cochilie
De asprul frigului adus de vânt.

Am spulberat cu un simplu gest
Orice amintire
A zilelor de primăvară
Când întreaga natura (ne) zâmbea
Pentru un el...
Si pentru o ea!

Am dezlegat de mine-o fiinţă,
Pe care am ştiut doar s-o rănesc
Precum un foc năprasnic mistuind pădurea
Cu lacrima de fluturi
În roua stejarului preschimbată,
Prelingându-se pe obrazu-mi.
L-am îndepărtat de durerea
Pricinuită de mine însămi
Prin vorba mult mai aspră ca tăcerea,
De ploaie, subjugând natura,
Cu stropi de piatră tremurândă;

Şi numai din iubire l-am lăsat să plece
Din încătuşarea de ţepi
În care l-am ţinut captiv
Pe el, viermele în putrefacţie
Al nopţilor mele
Vampir lacom de jocuri
Prin ierburi înalte

( Carmina Stoican - Abandon )