joi, 30 septembrie 2010

Legati de soarta



Cînd vîntul bate-n clopot şi taina te pătrunde
Cînd noaptea e lumină cu umbre mari pe cer
Apare chipul tău şi-ncearc-a se ascunde
De parcă cere-un sprijin şi cade în mister.

Te văd cu teamă-n ochi, lipsit eşti de voinţă
Încerci parcă să strigi, dar n-ai puteri de-ajuns
Sub pleoapa ta rămîne o ultimă dorinţă
Să vină iarăşi ziuă, să afli un răspuns.

Eu fără ezitare, ţi-ntind iar mîna mea
Te chem să vii cu mine pe alt pămînt şi cer
Dar umbra nopţii cade peste privirea ta
Şi-ţi pare lumea toată un mister.

Şi iarăşi vine ziuă cu taine şi visare
Peste lumina ta e numai o tăcere
Şi a venit şi timpul cînd sufletul mă doare
Şi eu mă rog de Domnul pentru înviere.

Rup haina de pe mine de-amurg şi de uitare
Şi simt că sînt rănită, că plouă cu ţărînă,
Dar iar apare-un vis cînd soarele răsare
Şi văd în ochii mei cum tu mi-aduci lumină.

Şi îmi ridic privirea şi te zăresc în faţă
Şi simt cum soarta mea de soarta ta-i legată
Prin dor şi prin credinţă vom fi legaţi o viaţă
Şi ne-om ruga la Cer ca să murim odată...


(  Olguta - Legati de soarta )