sâmbătă, 5 septembrie 2009
Te iubesc
Mă soarbe odată cu iubirea ta
părăseşte-mă în tine
cuprinde-mă cu inima ta
păstrează-mă în sfera în care trăieşti
culcă-ţi viaţa în visul meu
fără teama că ai să te rătăceşti în el
şi uită-mă între spiţele gândurilor tale
caută-mă la ficare pagină
în jurnalul vieţii
ia-mi viaţa în mâinile tale
spune-mi unde trebuie
să îţi găsesc jumătatea zeiască
tu, pământean adorat
oferă-mă viitorului
jertfeşte-mă trecutului
nu mă uita în prezent
ghiceşte confesiunea mea
ascunde-mi busola în vaza lunii
să nu mai ştiu drumul către lume
dăruieşte-mi roiuri de primăveri
lasă-mă să mă topesc în zarea gândurilor tale
vreau să mă nasc în roua nopţilor tale
şi să trăiesc/ să mor/ să fiu vârtejul trăirii tale
obsesie/ metamorfoză/ reîncarnare
ecouri de patimi nebune
pe un pat de frunze moarte
( Alice Diana Boboc - Te iubesc )
Margini
Nu ştiu ce e, de ce mi-e drag,
De-acest mărunt şi-ngust meleag,
Ce lanţ vrăjit mă ţine-n prag?
Să pot să uit, să uit aş vrea
Ce straniu-s eu mânat de soartă;
Presimt în zări şi-n preajma mea
Atâtea încă ce m-aşteaptă.
Măsura justă, o, de-ar fi găsită!
Ce mi-a rămas, decât, ascuns,
De-al vieţii dulce foc pătruns,
Să chem viitoru-n clipa potolită.
( Johann Wolfang Goethe - Margini )
Vanare de vant tomnatec
îmi zidesc un vis cu pietre culese de jos de sub tălpi de femeie
pălăvrăgind cu soarele din primul război de ţesut
un sentiment ca o pânză de păianjen şi ca o vânare de vânt
între ochii mei şi lumina întregii ei fiinţe
drumul dincoace de realităţile ei îmi umple ţeasta de vifor
măturându-mi crucile din suflet cu o durere lipsită de cutremur
un seism e trecerea ei descompus în boabe de parfum
îmi umple părţile creierului cu o iubire plină de cerneală
iau din cerneala asta un fulg sau un fulger
şi scriu pe privirile ei ceva întru slava şi pomenirea mea
(George Mocanu - O vanare de vant )
Racoare de petale
Abonați-vă la:
Postări (Atom)