Abandon

M-au înlănţuit braţele puternice

Ale gustului tău…


Simt cum îmi pierd răsuflarea


Dar mă las pradă sufocării plăcute


Şi sorb din tine


Cu lăcomia însetatului pentru care apa


Devine suprema dorinţă


A trupului deshidratat…


Pielea ta mi se aşează peste privire


Acoperă catifelat orizontul,


Iar degetele gustului


Îmi explorează universul


Cu o răbdare chinuitoare…


Sunt prins în capcană dulce de şuvoaie


Izvorâte din sălbăticia ochilor căprui


Şi mă las purtat în aval,


Tânjind după o transformare spectaculoasă


Care să dea măcar iluzie de corabie


Unei coji de nucă…


Lipită de pieptul strâns în chingi de dor,


Inima ta îmi transmite prin bătăi repetate


Să nu opun rezistenţă.


Şi nu o fac.
 
 
 
 
 

( Cristian Lisandru - Abandon )

Rostogoliri

Ne intristam la vorbe aruncate
Din cuget lacrimi se ascund pe drum
Si te astept frumoaso, ca un frate
Neandurand izvorul plin cu fum.

Te joci cu fapta, ani-i lasi departe,
Si te prelingi ca apa in album,
Din care nimeni n-a avut o parte,
Ci doar sperante cu-n picior pe drum.

Vreau sa te strig, ecou cu vocea stinsa,
Privire mata flacara din raza,
Cu inima senina si invinsa,
In lacrimile florilor din vaza.

Indiferenta-calmul desteptarii,
La inceput himere si castele,
Urmind ca vara, faldurile zarii,
Sa reaprida cantecele mele.

Sa nu te supar, stele reaprind,
Si-n bolta nimeni nu cuprinde locul,
Din care cu un zambet ma desprind,
Incununand prin flacari mari sorocul.

( Gheorghe Puzdreac - Lacrimi pe drum )

Shakespeare

O Mistress mine, where are you roaming?

O, stay and hear; your true love's coming,


That can sing both high and low:


Trip no further, pretty sweeting;


Journeys end in lovers meeting,


Every wise man's son doth know.






What is love? 'Tis not hereafter;


Present mirth hath present laughter;


What's to come is still unsure:


In delay there lies not plenty;


Then, come kiss me, sweet and twenty,


Youth's a stuff will not endure


( William Shakespeare - O mistress mine )

Pe etajera

Iubire, bibelou de portelan,
Obiect cu existenta efemera,
Te regasesc pe-aceeasi etajera
Pe care te-am lasat acum un an...

Iti multumesc!...
Dar cum?... Ce s-a-ntimplat?...
Ce suflet caritabil te-a pastrat
In lipsa mea,
In lipsa ei,
In lipsa noastra?...
Ce demon alb,
Ce pasare albastra
Ti-a stat de veghe-atita timp
Si te-a-ngrijit
De nu te-ai spart
Si nu te-ai prafuit?...

Iubire, bibelou de portelan,
Obiect de pret cu smaltul nepatat,
Ramai pe loc acolo unde esti...
Să nu te misti...
Si daca ne iubesti --
O!... daca ne iubesti cu-adevarat --
Asteapta-ne la fel inca un an...
Un an macar...
Atât...
Un singur an...

Iubire, bibelou de portelan!...

( Ion Minulescu - Romanta fara ecou )