Prin ploaie

Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie.
Amintirea întâmplărilor mele
vine din viitor, nu din trecut.
Deci spun: se vor dărâma mari frânghii de ploaie
prin aerul umed care ne-a-nfăşurat
înserările.

Inimă, inimă, planetă misterioasă,
suflete, suflete, aer prin care se-apropie
imaginile tale tandre, puţin fluturate
de respiraţia mea.

Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie,
aniversarea pietrelor de căldărăm în care
potcoava lunii va izbi, când voi trece ridicat în să
aniversarea bicicletelor rezemate de zid, aniversarea
numerelor de licean purtate la mânecă,
aniversarea tuturor vorbelor care
ţin în dinţii literelor
dorinţele, dragostea...

Inimă, inimă, planetă misterioasă
pe care mi-ar fi plăcut să trăiesc şi să mor.

( Nichita Stanescu - Frunzisuri )

S-astept?

S-astept sa vie viata cu cosurile pline
Si sa-mi astearna daruri din zari pna la mine?
S-astept n noaptea goala s-aud suind un pas
De prieten fara nume, strain si fara glas?
Cu aripi adormite n dimineata lunii
S-stept sa mi se-ntoarca n streasina lastunii?
S-stept poat-amintirea sa-si mai ncerce cheia
La poarta dintre dafini, s-astept cumva scnteia
Luminilor pierdute n pulbere si scrum?
La mine nu mai urca de-a dreptul nici-un drum;
De-abia o cararuie, o dra ca de fum.
Nu intra nici o usa, n-am prag, n-am palimar,
Doar stelele se-ngna cu noaptea-ntr-un artar.
Ce sa astept sa vie si ce sa nteleg,
Cnd peste mine timpul se prabuseste-ntreg?

( Tudor Arghezi - S-astept? )