marți, 23 martie 2010

Schimbul doi



Picură noaptea din stele, vorbele goale se pierd în zorii de zi.
Ţi-am atins carnea în zadar, sufletul tău doarme în ziua cu ploaie,
Iartă-mă că las valul de mare, să treacă pe lângă credinţa de a te iubi,
Ţărmul meu singuratec aşteaptă furtuna cea mare să fie curăţat de gunoaie. 


( Constantin Gabriel Obreja - Dincolo de nepasare )

Umbrita de o stea



Cand o lacrima hoinara
infloreste din cuvant
ma dezbrac de stele iara
si m-apropii de pamant

Cand o lacrima asteapta
sa se scuture de rau
mana Ta pe mana dreapta
imi deschide cerul Tau

Ce sa spun si cat se poate
sa mai starui sa mai vin
Vanturi calde si uscate
ma ating cu un suspin

Cine-o sa-mi astearna cina?
Marea m-a inchis in ea
Mi-a ramas in pesti lumina
si-a fugit din calea mea

Ma-nconjoara ganduri multe
ma-nconjoara si se duc
Cine sta sa mai asculte
daca plange-un pui de cuc

Poate nu se stie cate
vor mai fi poveri de greu
boabe negre si urate
aruncate-n plansul meu

Poate nu se stie unde
voi fi iarasi un cuvant
Stau cu pleoapele rotunde
si ma-ntorc din pesti sa-Ti cant

M-a umbrit o stea fugara
m-a atins pe cand s-a dus
Ochiul mi se-nchide iara
Ochiul Tau vegheaza sus

( Sanja Cristea Tiberian - M-a umbrit o stea )