marți, 18 mai 2010

Descoperit de tot, in fata vietii




Cu stângu-n dreptul dau de-o vreme-ncoace
Si-mi cheltuiesc iubirea pe nimic,
Cazând la învoiala - ca sa zic -
Cu tocmai cei platiti sa ma atace. 

Mai pofticios, dar mai zbârcit un pic,
Iau parte doar cu gândul la potroace,
Dupa vreo joaca-ncinsa pe cojoace
Cu zânele din clanul inamic,

Descoperit de tot in fata vietii.
Ma-ndemn sa dau cu sâc la-ncurcaturi,
Cum se pricep s-o faca doar poetii 

Din tunurile lor cu crapaturi,
Si cumpar câte-un vis, la pretul pietii,
Si ma razbun frumos pe secaturi.


( George Tarnea - Descoperit de tot in fata vietii )

Paradis in destramare



Portarul înaripat mai tine întins
un cotor de spadã fãrã de flãcãri.
Nu se luptã cu nimeni,
dar se simte învins.
Pretudindeni pe pajisti si pe ogor
serafimi cu pãr nins
înseteazã dupã adevãr,
dar apele din fântâni
refuzã gãletile lor.
Arând fãrã îndemn
cu pluguri de lemn,
arhanghelii se plâng
de greutatea aripelor.
Trece printre sori vecini
porumbelul sfântului duh,
cu pliscul stinge cele din urma lumini.
Noaptea îngeri goi
zgribulind se culcã în fân:
vai mie, vai tie,
pãianjeni multi au umplut apa vie,
odatã vor putrezi si îngerii sub glie,
tãrâna va seca povestile
din trupul trist.


(Lucian Blaga - Paradis in destramare )