Dulce cupa mea de piele

Scoate-mi pielea de pe mine
poate vrei o amfora,
poate vrei sa bei dulbine
Doamna Verde Camfora.

Poate ca le este sete
ale dumneavoastror plete,
poate ca va sunt uscate
paispele cel de carate.

Poate ca va este talpa
nepupata mult prea alba
si nesupt va este sfarcul
si mult prea putin- prea multul.

Beti din cupa mea de piele
Doamna, numai vinuri grele
Doamna, numai vinuri rosii
Doamna, numai vinuri verzi
Doamna, numai vinuri albe
caci va stau covor sub talpe
si la manuri stau inel,
vana mea va e cercel.

Pana cand si vana mare
care e spanzuratoare,
calda jugulara mea
chiar si ea va e sanda.
Doamna, beti din amfora
Doamna Verde Camfora.

Capie si scabie,
teaca va sunt sabie
care atarnati la soldul
zeului ce doarme-n Nordul
inimii si Precistii,
maica-mii si maica-tii. 

( Nichita Stanescu - Dulce cupa mea de piele )

Si ma visez

Motto:
"Când vrei să scapi de sabia uitării,
Citeşte-ţi visul întrupat aseară..."
Adrian Munteanu, Sonet 64



Invăluit în lumea mea de vise,
Un nou Aeneas rătăcind pe mare,
Furtună sunt, de căi zămislitoare,
Izbind în toate uşile închise.

Dar cui ce-i pasă dacă am crezare?
Ca rege al Itacăi, circumscrise,
Mă trag spre ele legile nescrise,
Cum vis în vis, pe-un fir în destrămare.

Că rătăcesc de-o viaţă pe o urmă,
Inegalabil trasă pe cadran
De Adevărul care-n mine scurmă.

Şi mă visez. Şi-n visul meu profan
Mă clatin suspendat. Dacă se curmă,
Charon mă trece apa... pe un ban.

 Adrian Erbiceanu - Si ma visez

De vraja ta, de vraja mea

La mine-n suflet stă să plouă

şi nuferi albi eu îţi aştern.

E noapte caldă şi pe rouă

ţi-aş da iubirea şi-n infern

de dor te-aş duce să auzi

cum cântă iar cocorii seara.

Te-aş adormi pe foi de duzi

să mă înveţi descântec vara.

Te-aş inunda cu sărutări

şi cu luceferi te-aş încinge ,

ţi-aş da înaltul peste mări,

mereu amarul aş învinge

şi iar mereu aş aştepta

iubirea-n infinit să ducă

ofranda mea şi-aş căuta

lumina lunii prea năucă

de vraja ta , de vraja mea...

La mine-n suflet stă să ningă

şi doar poeme eu îţi scriu.

Mi-e dor de ieri, mi-e dor de ducă

ş-aş vrea să fii, şi-aş vrea să fiu

aelaşi vis demult uitat

care se şterge de pe gene

dar care… tace apăsat

pe mult amarele troiene.

La mine-n suflet stă să plouă.

Din tine curge nemurirea...

E vechi păcatul dar iubirea

am împărţit-o… pe din două

Lelia Mossora- De vraja ta, de vraja mea

Uneori, lumina

uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu

uneori mă simt o carte veche
cu file galbene încruntate
mă dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe

uneori poate sunt lumină... sunet... învăţare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate şi eu aştept mereu

străin cu mine prin tine am ajuns uneori
şi acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire

 Uneori - Viorel Muha 

In destine sau..

Secundele fug
de stele furate.
Adulmec miresme
trecând prin amurg.
Se sparg amintiri
în linii mirate
că zboară iar fluturi
în haine de miri.

Tăceri neştiute
se-aştern peste noi.
Silabele-s mute
cu gânduri de ploi.

Alunecă-n noapte
miresme de dor.
În deget am şoapte
plângând sub un nor.

Pe sunete azi
pribegesc
clipe frânte..
Descopăr
sărutul
dorinţei înfrânte.

Nu-s eu deşi sunt
al iubirii NErost
şi iar mă întreb
de ai fost
s-au
n-ai fost
cel care cutreieră visul
în van.

Mai rămâne o clipă
şi-un ars alt liman
să întoarcem aripa
spre-o zi cât un an,
spre zorii ce vin,
din nou să citim

în destine sau…
într-o cană cu vin.

( Lelia Mossora - Clipe frante )