Nu am ştiut
Că eternitatea se poate rupe
Precum o pâine întreagă
Şi împărţită
Fiecărui suflet curat
aşteptarea ta -
un infinit ca o ecuaţie
căreia de curând
i-am aflat necunoscutele...
naufragiat
pe insula dintre cuvinte
am aşteptat
într-o cumplită ploaie de „mâine ne vedem !”
ud leoarcă
nici lacrima nu se mai recunoaşte
pe chipul căruia i-ai smuls cu dinţii
zâmbetul
mi-l poţi înapoia, aşa, sfâşiat
dacă între timp NU TE-AI HRĂNIT CU EL...
( Ion Mihaila - Naufragiat pe insula de cuvinte )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu