luni, 25 mai 2009

Sfiala



Iubind în taină am păstrat tăcere,
Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.

Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi şi blonde plete?

Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,
C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii... vin' la sânu-mi.

( M. Eminescu - Iubind in taina )

2 comentarii:

cornel spunea...

am vrut sa particip la o expozitie omagial Eminescu...si am recitit operele sale, in special poezia sa...si am ramas surprins dincolo de reminiscentele amare din liceu, ce actual si modern este poetul nostru national...sensibil si inteligent, cult si erudit...un adevarat om 'universal'...
pacat ca in zilele noastre nu stim cum sa transformam cultura in mindrie

Laura N. spunea...

cata gingasie! frumos!