de ce iubire mă pedepseşti
împărţindu-mi fiecare clipă în două?
cât zbucim mai vrei să trăieşti
pentru a redeveni picătura de rouă!
dacă uneori străluceşti
de ce alteori îţi pierzi puritatea?
timpul mereu mi-l ciunteşti
confundând orgoliul cu demnitatea;
eşti adânc aşezată în mine
te port cu speranţa împărtăşirii
timpul meu este la tine
uneşte-i doar rotunjirea desăvârşirii;
( Ninel Vranceanu - Speranta implinirii )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu