Picture me

I

Mulţi zic
că am inventat fotografia
pentru momente inedite,
pentru a diviniza geografia,
pentru luare aminte;

alţii spun
că figurile oamenilor,
fixate şi developate,
capătă imortalizarea anilor
când privesc, aşa, departe
spre alte zări
cu albastrul sclipitor
al ochilor…

Eu ştiu însă
c-am inventat fotografia aceasta imperfectă
pentru trupurile femeilor:
pentru cele pe care le iubim,
pentru cele pe care le dorim,
pentru care simţim uneori, aşa, un dor
sau le privim dimineaţa trupul uşor.

II

Toate culorile
desenate cu ochii lui Dumnezeu
şi ferecate de mine
(cu o magie ascunsă,
cu lumini şi umbre diferite mereu)
pe-acest film cu 24 de poziţii,
se lipesc de trupul tău.

III

Grena pentru buze,
smarald pentru ochi;
culorile-acelea confuze
ale laptelui şi mierii
pentru piele.
Scortişoară pentru păr
şi bulgări de zăpadă pentru umerii
goi.
Turcoaz şi valurile mării
cu fulgere indigo şi cu ploi
în priviri.
Căpşuni şi cireşe amare
la unghii.
La gât o eşarfă de cafea,
deasupra sânilor o floare
albă ca o stea!



IV

Uneori le developăm amândoi
în vin roşu închis
la lumina vânată a lumânărilor,
alteori, când încă îmbătată de-amor
te scalzi în vis,
le developez doar eu în cafea amară
şi fum de ţigară.


V

În sertarul de sus şade Ana,
în plic e ferecată Roxana,
Anca se-ascunde pe birou
iar Lisa, sfioasă,
îmi face cu ochiul din nou
de sub pat.

Fiecare din ele,
cu culorile lor secrete,
m-au lăsat să le privesc,
frumoase fete…

Fiecare şi-a dezgolit
câte-o culoare din ea.

Miruna-i albastră,
Diana-i lila,
Maria-i siclam
când se uită, aşa,
cu privirea grena.

( Andrei Albu - Fotografie )