vineri, 4 septembrie 2009

Fructul oprit


Umbra se umezeşte de noi amândoi.
Sub măceş glasul şarpelui străpunge clipa.
Chipul tău bântuit de înger
curge ca mierea în fagure


Apoi urmele mută zarea.
Pietrele în râu clatină gleznele.
Tinereţea ca o colină de meri infloriţi
îngână în fruct lumină lină

( Ion Toma Ionescu - Fructul oprit )

4 comentarii:

Ion Toma Ionescu spunea...

Buna dimineata,
m-am bucurat descoperind urmele pasilor mei, de mirare cum au ajuns la ora exacta.
Cu consideratie

S-Hell spunea...

sper sa nu va supere asocierea poeziei dvs cu fotografia mea.am observat ca deseori, savuram mult mai usor idei poetice, cand le asociem unei imagini,linii melodice ,cu alte cuvinte, unei atmosfere..va multumesc.. va mai astept..

Ion Toma Ionescu spunea...

Placerea este reciproca,mirarea era unde ati gasit versurile

S-Hell spunea...

pe un site de poezie..erau frumoase, cu talcuri nelimitate si povesti pe masura..inspiratie va doresc!