Abandon

mi-am luat numele moarte

şi ea şi-a luat numele viaţă

împărţim acelaşi pat

şi aceleaşi destine

dar nu uităm măştile.

mă simt bine cu tine a spus,

şi a surâs amintirilor recente.

şi eu mă simt bine

am spus potrividu-mi masca,

pentru că nu suntem

decât nişte imagini ce plutesc

peste numele noastre.

bisilabic.

Sărută-mă! i-am spus,

Să simt suflul vieţii,

Şi m-a răstignit între două lacrimi

Iar buzele cautau aerul

Dilatat într-o răsuflare

Şi am trăit-o, şi m-a murit,

Şi timpul ne-a abandonat goi,

Iar măştile înfloreau

.

.

.

uitare

( Macovei Costel - Abandon )