Am nevoie sa privesc pe fereastra

Am nevoie să privesc pe fereastră.

Dincolo,
Este ceea ce ne lipseşte nouă,
Sau ce am uitat că avem:
Este albul imaculat al zăpezii
Precum jocurile noastre de copii,
Este verdele crud al ierbii
Precum visele noastre de adolescenţi,
Este galbenul zemos al perei
Precum trupurile femeilor care iubesc,
Este coaja brăzdată a copacului
Precum cei care au uitat să spere.
 

Am nevoie să privesc pe fereastră.

Dincolo,
Sunt peştii
Care vorbesc fără să omoare,
Şi rândunica
Ce zboară fără să trădeze,
Şi cârtiţa
Care construieşte fără să distrugă,
Eşti tu
Cel ce mă iubeşti doar adăugând.
 

Am nevoie să privesc pe fereastră.

Dincolo,
Văd pădurea care mă învaţă
Să ascult
Şi ploaia care mă îndeamnă
Să cânt,
Vântul care mă ajută
Să uit,
Şi pământul care-mi arată
Rădăcinile.

Am nevoie să privesc pe fereastră.

Să văd întunericul
Ca s-alerg spre lumină,
Să văd curgând lacrimi
Ca să ştiu să zâmbesc,
Să văd bătrâneţea
Ca să fiu mereu copil,
Să văd copilăria
Ca să caut înţelepciunea,
Să vad Coloana fără de Sfârşit
Ca să simt Poarta Sărutului.
Am nevoie

SĂ PRIVEŞTI pe fereastă.

Prin ferestrele casei sufletului meu
Au intrat
De dincolo
Toate câte am fost în stare să primesc…
Mi-am deschis
Toate ferestrele sufletului
Atunci când te-am simţit acolo,
Sus
Şi te-am lăsat să intri prin toate
Deodată,
Ca să te poţi roti
În cele patru vânturi
Şi să afli
Că te iubesc dintotdeauna
Şi că mă-ndrăgostesc de tine
Cu fiecare clipă care curge,
Oriîncotro m-aş îndrepta.
 

Am nevoie să privesc pe fereastră
Şi dinăuntru,
Şi dinafară
Ca să-mi umplu sufletul cu Tine.

( Gabriela Ilisie - Am nevoie sa privesc pe fereastra )