miercuri, 27 ianuarie 2010

Langa valuri







Am zile cînd petrec ore
în şir pe malul mării,
ascult valurile şi vîntul
rece alunecînd pe nisipul
fin,
murdar,
plin de alge şi gunoaie-
pasagere naufragiate,
adunate de pe mare...

Îmi place să ascult vocea
răguşită a peştilor şi
să ghicesc durerea pietrelor
de care se izbesc valurile...

Mă plimb pe stîncile goale
şi triste,
numărînd avioanele care străbat marea
în asfinţitul plin
de flăcări.

În leagănul care scîrţie leneş
îmi place să-mi vîntur gîndurile,
sălbatice şi mute.

Am găsit un mesaj într-o sticlă.
E de la Robison Crusoe,
îmi cere să-l însoţesc
pe insula lui pustie.

M-aş arunca în mare,
dar dacă mesajul e o glumă,
un drum fără scăpare?!

Prefer liniştea serii
şi scoicile murdare.

Nu vreau să fiu un naufragiat
şi-mi pare rău pentru
tine, Robinson Crusoe!

Viaţa mea e deja o
insulă pustie... 
 
 
(  Adriana Butnariu - Marea )

Un comentariu:

Daciana Bikszegi spunea...

frumoasa atmosfera! ce culori! ...