vineri, 1 ianuarie 2010

Mai..



Mai miros a tine, mai miroşi a mine,
o să vină vremea să ne şteargă ea,
încercare aspră, misiune grea,
nouă, niciodată, nu ne va fi bine.

Te-am iubit cu moartea în împreunare
te umpleai de mine, iarăşi te vîna,
azi rămîi cu moartea, trista, blînda mea,
eu rămîn cu pielea scînteind de sare.

Mai miros a tine, ochii mei sînt plini
de-ale tale lacrimi pînă în călcîie,
dragoste finală, moartea mea dintîie,
floare-n gelozia sectelor de spini.

Mai vorbesc cu tine -trist şi dureros
Prin al cărnii noastre-mpreunat miros.

( Adrian Paunescu - A tine, a mine )

Un comentariu:

Cristian Lisandru spunea...

Păunescu este unul dintre poeţii mei preferaţi...