Suflet de vanzare

Noi suntem adolescenţi.
Noi vindem gânduri fertile,
când mergem vara, la ţară, la pădure.


În oraş,
vindem bănci rupte în parc
şi locuri la metrou,
ziua în picioare, iar seara, după ora opt, pe scaune.
Tot aici
vindem ziduri, gratii, colivii; cerul nu-l vindem,
pentru că nu-l atingem niciodată.


Vindem legume pentru că nu suntem legume;
vindem în special mazăre pentru că sună urât.


Ţigări nu vindem
pentru că n-avem.


Vindem iubire.
De-asta, avem oricât: la sticlă, la borcan, la kilogram, la metru,
sau, cel mai comod, la tine acasă.


Nu ne vindem părinţii, pentru că nu ne cumpără niciodată nimic
şi nu merită efortul.
Nu ne vindem prietenii, pentru că nu-i cumpără nimeni.
Nu vindem nici hainele de pe noi,
asta n-o facem niciodată.
În singurătatea noastră e frig.
Şi nu vindem poezii, pentru că nu scriem;
scriem doar contracte de închiriere a sufletului.


Eu nu vreau să vând o inimă rece, de metal,
eu vreau doar să vând cheia agăţată de tata,
cu un şnur la gât.

( Radu Nitescu - Contract de vanzare- cumparare )