Mi se strâng paşii ca hulubii pe iarnă
În gândul ce m-aduce-n oglindă drept om.
E prea crud să-nteleg tăcerea ce toarnă
Cu sunet de stropi mari lovind unison
Cutia cu plânsul metalic. Călător
Printre fraze promise sau înger când dorm,
M-adun precum umbra când luminile vor
Să cripteze pe ziduri lăsând uniform
Mesaje aldine. Tu mă stii, sunt ca frunza
Ce solemnă creanga îşi ţine boltind
Curcubeul. Voi ţese, voi ţese din pânza
Căderii. Dar nu mă împinge să plâng.
În gândul ce m-aduce-n oglindă drept om.
E prea crud să-nteleg tăcerea ce toarnă
Cu sunet de stropi mari lovind unison
Cutia cu plânsul metalic. Călător
Printre fraze promise sau înger când dorm,
M-adun precum umbra când luminile vor
Să cripteze pe ziduri lăsând uniform
Mesaje aldine. Tu mă stii, sunt ca frunza
Ce solemnă creanga îşi ţine boltind
Curcubeul. Voi ţese, voi ţese din pânza
Căderii. Dar nu mă împinge să plâng.
( Tania Ramon - Calator printre fraze sau inger cand dorm )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu