Dimineata sifonata de soare

Te cheamă visele să le desenezi paradisul
ele nu mai ştiu...
E seară, e linişte,
întunericul acoperă orice umbră care putea fi a ta.
Paşii te strigă în disperare,
numele tău răsună în ecouri pe străzile goale,
paşii dor;
mâinile imaginează contururi,
părul tău cade peste frunte,
ochii îţi lucesc a soare...
Mi-era dor!...
Şi ce, am angajat pe cineva să nu mai îmi fie?
Poveştile fericite râd zilnic,cu soarele pe mâna ta,
tu te ascunzi la umbră.

Adio raze calde, vara mă doare,
tălpile fierbinţi fug de lumină,
mi-e dor iar...
Dacă frigul mi te-ar aduce,
l-aş iubi!

( Alina Calin - Soare cald )