Constiinta

Stai.
Să stăm din veşnicie o clipă
Doar pentru noi
Ca să ne vindecam .
Noi,
Două imperfecţiuni calatoare prin suferinţă.
Noi,
Doi suferinzi de nepotrivire
Şi de idei şi de vis şi de patimi.
Noi,
Vizionari ai netrăirii.
Să stăm din imensitate un strop.
Sa regăsim cuvintul.




Lasă-mă.
Lasă-mă sa-ti mângâi iubirea zvâcnindă de febră,
Să te vindec de viaţa, de moarte, de tine.
Azi vreau sa fiu inima ta.
Ia-ti viaţa din mine si-ascultă-mi liniştea
Ce creşte in tine ca o lumină.


Simte-mă si cuprinde-mă si uita de mine
Pâna la suferinţa dintâi.
căci eu exist ca să trăieşti şi ca să ştii că mori...
Acum adio. Să nu urli când n-ai să mă mai simţi.
Eu doar apar sporadic să-ţi spun că exişti.
O clipă-n veşnicie,
Un strop in infinit.
Ai grija.

( Crizantema Mironeanu - Constiinta )