Sunt degetele tale, subţiri ca nişte vreascuri,
Ce mi-au rămas din toată pădurea dispărută
Într-un ţinut de gheată şi de pîrjol te mută
Fiinţa mea, plecată prin lume, dupa vreascuri.
Mă simt ca o femeie bătrînă şi săracă,
Plecată prin padure să strîngă nişte vreascuri,
Eu degetele tale, subţiri ca nişte vreascuri,
Le simt cum dau căldură ca vremea să-mi mai treacă.
Atît îmi mai rămîne, pădurea au furat-o,
Pădurea au schimbat-o pe aur şi avere,
Eu degetelor tale voiesc a le mai cere
Să-mi zăbrelească ochii şi fruntea rece, iat-o,
Să-mi încălzească duhul secundelor mizere
O, degetele tale prea triste, adorato.
Ce mi-au rămas din toată pădurea dispărută
Într-un ţinut de gheată şi de pîrjol te mută
Fiinţa mea, plecată prin lume, dupa vreascuri.
Mă simt ca o femeie bătrînă şi săracă,
Plecată prin padure să strîngă nişte vreascuri,
Eu degetele tale, subţiri ca nişte vreascuri,
Le simt cum dau căldură ca vremea să-mi mai treacă.
Atît îmi mai rămîne, pădurea au furat-o,
Pădurea au schimbat-o pe aur şi avere,
Eu degetelor tale voiesc a le mai cere
Să-mi zăbrelească ochii şi fruntea rece, iat-o,
Să-mi încălzească duhul secundelor mizere
O, degetele tale prea triste, adorato.
( Adrian Paunescu - Degetele tale )
2 comentarii:
o, this is beautyful.
i like it.
have a nice week.
hug
dieter.
scumpa foc...
Trimiteți un comentariu