Ora fara tine

Ora naruita-n vazduhuri. Ora
lasând o urma arsa pe cadrane,
peste nisipul umbrei mele stinsa,
ca luna peste caravane…

Ora sfâsiata de stele-n cadere,
ora goala de culori, ciutura sparta,
turn ametit de ploi, rostogolite de lespezi,
padure moarta!

… Când te întorci, ora se cuibareste
în ceasornicul de lemn, ca-ntr-o casa de tara,
lumina se retrage-n petale,
iar stelele se înapoiaza, într-o cadere spre cer,
lânga steaua polara…

( Gheorghe Tomozei - Ora fara tine )