vineri, 30 aprilie 2010

Ruga de mistuire


Te privesc
dezintegrāndu-ti
sufletul
īn stropii de
ploaie
căzānd necontenit
peste obrazul tău
alb
ca spuma
valurilor mării...
Mă simt frāngāndu-mă
īn mii de clipe
neputincios
īn a-ti ocroti
zāmbetul...
Cuvintele te plāng,
se rup din
fraze
căutāndu-te
să īti māngāie
fiinta
și să te īmbrace
cu cāntul
īngerilor...
Nu te teme...
Cenusa-mi
īti va fi lumină...
Mistuie-mă...

( Josephus Mariae - Te privesc )

5 comentarii:

CIMPOACA LAURENTIU spunea...

excelenta imagine

adrian spunea...

interesant
modul in care pot sa mai dau
de propria-mi nebunie...
ma bucur ca ti-a placut
si totdata
multumec!!!

(iosif) adrian amariei

josepHus mariae
(Hadrianus...)

S-Hell spunea...

eu iti multumesc, adrian..inspiratie pe viitor!

adrian spunea...

sunt curios
totusi
unde ai gasit-o
si ce te-a atras la ea...
inspirstie...
e doar durere in cuvintele mele
nu poezie...
e doar durere...

adrian

S-Hell spunea...

nu-mi mai amintesc, pe vreun site de poezie cred..cautam ceva sa exprime o dorinta puternica..cum ai spus, sentimentele is foarte intense in randurile tale si m-a subjugat sinceritatea disperarii..