Totul se plateste

Am revenit, spăşit, după mulţi ani
În urbea de-nceput a fiinţei mele,
Visând la parculeţul de castani
Unde, copil micuţ, priveam la stele.

Păşeam pe pietre umede si cenuşii
Când te-am văzut râzand în soare,
Erai cu soţul şi cei doi copii,
Ce laş! de ce-am fugit eu, oare ?

M-am întâlnit, cu prieteni vechi
Şi-am colindat, hai-hui, pădurea,
Ciudat, lor le crescuseră perechi,
În timp ce eu umblam aiurea.

Degeaba m-am întors pios aici
Sunt între-ai mei şi totuşi singur
Cu sufletul stropit, cu lacrimi mici
De câte-un nor, rebel, desigur.

Şi îmi permit să-ţi dau un sfat
Să joci cinstit mereu pe faţă,
De eşti copil, femeie sau bărbat
Caci, totul se plateşte-n viaţă. 

( Ioan Gelu Crisan - Intoarcerea de nicaieri )