Salcia purta luna pe ramurile curgând.
Uliul plana undeva departe.
Linişte!
Nu erai să asculţi
şi să vezi
printre crengile care-şi
înecau dorul.
Te-am căutat cu tălpile neclintite să nu trezesc iarba,
până la răsărit,
când fericirea semăna cu soarele
şi locul unde aţipise pasărea de pradă.
( Cristi Iordache - Urme de roua )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu