Muti, printre cuvinte

muti printre cuvinte,

..ridicăm castele...

de nisip sihastru,
poduri de nuiele,
ferestre de aur,
uşi din astre crude,
porţi de aer - visuri...

locuim în ele...

până când...
un zgomot
diluează-n grabă,
tăceri printre ape...

le simţim iar grele...

pânze tulburate
se ridică-n cerul,
ce păstrează tainic
seva-n perle mierle
cântecul, rostirea
ne devine rug...
rugi se-nalţă-n şoaptă

printre pietre curg
suflete tăcute
uimiri de pământ
trupuri calde-n noapte
gheţuri redevin

flacăra străbate
fibrele-ngheţate
dimineţi trezire
linii prin destin
timpul îl destramă
suflete revin...

 (Anne-Marie Bejliu  - Muti, printre cuvinte )