luni, 26 iulie 2010

Pana aici





chiar dacă nu vreau să recunosc
mi-e frică
strigătul meu se pierde
în trecut
şi tot ce vreau acum
e să evit ziua în care
ne vom spune


până aici


de fapt e cel mai diabolic cuvânt
un amestec de ruj cu puţină frică
şi câteva bătăi de inimă


ştiu că iluzia se termină aici
ca respiraţia în camera
cu multe oglinzi


încerc acum să reconstitui
între mine şi realitate fereastra
prin care o să privesc depărtarea
ea însăşi o fereastră
prin care trec
sunetele spre nesfârşit...







( Teodor Dume - Pana aici )

Niciun comentariu: