Gol

De-aicea, de pe patul de spital

Pe care ma gasesc de vreme lunga,

Consider ca e-un gest profund moral

Cuvantul meu la voi sa mai ajunga. 

Ma monitorizeaza paznici minimi

Din maxima profesorului grija,

In jurul obositei mele inimi

Sa nu ma mai ajunga nicio schija.

Aud o ambulanta revenind 

Cu cine stie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind 

Cu care se trateaza cicatricea.

Purtati-va de grija, fratii mei 

Paziti-va si inima, si gandul,

De nu doriti sa vina anii grei 

Spitalul de Urgenta implorandu-l.

Eu va salut de-a dreptul cordial 

De-a dreptul cardiac, precum se stie,

Recunoscand ca patul de spital 

Nu-i o alarma, ci o garantie. 

Va vad pe toti mai buni si mai umani 

Eu insumi sunt mai omenos in toate,

Da-mi, Doamne, viata, inca niste ani 

Si tarii mele minima dreptate!

( Adrian Paunescu - Da-mi ,Doamne, viata, inca niste ani )