Umbra

Eu umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu
Cu milă si tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu

Şi-apoi intr-o zi oarecare
În care-mi va fi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu

Fiori prin mine umblă
Şi nu am trebuinţă
Te rog pe tine umbră
Să redevii fiinţă

Flămand de iubirea intreagă
Pe vremi cu amurg mohorat
Cînd zorile noaptea-şi dezleagă
Mă satur cu-o umbră şi-atat

Şi sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborat
Tu umbră tăcută si dragă
Aşează-ţi fularul la gît

O umbră se închide în mine
O umbră prin mine trecu
E-atata de rău că e bine
E-atata de mult da că e nu

Bacovia-şi iese din sine
Şi rade in "a" şi în "u"
O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu

( Adrian Paunescu - Umbra )