sâmbătă, 10 mai 2014

A mea






Cum treci acum şi apa e-n ruine,
şi-ţi este bine şi îmi este bine,
aş vrea să-ţi spun, iubito, că în tine
e vie vrerea ambelor destine.

Te voi iubi cu milă şi mirare
cu întrebare şi cu disperare,
cu gelozie şi cu larmă mare,
c-un fel de fărdelege care doare.

Şi jur pe tine şi pe apa toată
care ne ţine barca înclinată
că vei rămâne - dincolo de număr
şi dincolo de forme, măşti şi vorbe -
a mea, de-a pururi, ca un braţ în umăr.


( Adrian Paunescu - A mea )

6 comentarii:

Enrique G.A. spunea...

Beautiful.-

Adelina spunea...

Super poezie... pentru un suflet de femeie....

Grigore Vodnicear spunea...

Mai multe poezii si despre ora exacta puteti gasi pe https://oraexacta.info/ora-de-iarna-citate-si-poezii/

Grigore Vodnicear spunea...

dar poezia este intradevar super, felicitari

ema mihalachi spunea...

Intr-adevar,Păunescu are un fel de-a exprima simtiri,cum putini il au.

dieter michalek spunea...

just wonderful.