Scutura norii care ti se aseaza în par,
Scutura pasarile care îti iau ochii,
Scutura visele mai grele ca pietrele.
Pentru ca am sosit si-i vremea sa ma vezi,
Chiar daca gesturile mele te strapung
Cu singuratate si ai sa cazi prefacut în pulbere,
Chiar daca vocea mea va aprinde aerul pe care-l respiri
Si ochii tai nu vor mai putea niciodata privi.
( Sophia de Mello Breyner Andersen - Scutura norii )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu