Priveste-ma!

Priveşte-mă! Sunt eu aşa cum nu mă ştii
O pasăre cu aripile frânte.
Plutesc peste valuri, m-ascund după nori,
Mă hrănesc cu minute, secunde.
Şi searbăd mi-e somnul şi oarbă credinţa
şi-n ochi şi pe pene îmi citeşti neputinţa,
Dar zbor că zborul mi-e dulce
Şi lin şi sec uneori,
Şi zbor, o pasăre cu aripile frânte
Şi searbăd mi-e zborul în zori.
Şi zbor prin ferestre şi porţi înflorate
Şi mi se topesc aripile-n noapte...
Iar în zorii zilei ţi-ajung în odaie.
Vad patul, tavanul, pereţii- văpaie.
Alunec pe pragul ferestrei.
Mă arde tavanul...pereţii...
Tu dormi şi dulce ţi-e somnul,
Şi-amare ale mele lacrimi fierbinţi.
Mă doare durerea-şi, mă frânge suspinu-ţi
Şi verdele crud din ochi-ţi cuminţi.
Şi aripa mea te-ocroteşte de-a-ntregul
Tu dormi şi dulce ţi-e somnul.
Pe frunte sărutu-mi te arde.
Şi-obrazul ţi-e cald, şi umed e-al meu,
Şi-mi şterg durerea ce ochiu-mi o plânge
Să nu te-atingă să-ţi frângă iubirea...
Deschizi ochii, mă vezi lângă tine
Şi-amară-i dulceaţa ce-ţi ascunde privirea.
Şi-ale mele aripi la un semn s desfac.
Am dispărut pe cerul topit
Cu tot cu doru-mi nebun si spurcat
La fel de zadarnic cum am venit.

( Paicu Georgiana - Priveste-ma )