Lumina lina

 

Lumina lina lini lumini

Rasar din codrii mari de crini

Lumina lina cuib de ceara

Scorburi cu miere milenara

De dincolo de lumi venind

Si niciodata poposind

Un rasarit ce nu se mai termina

Lina lumina din lumina lina.

Cine te asteapta te iubeste

Iubindu-te nadajduieste

Ca intr-o zi lumina lina

Vei rasari la noi deplina

Cine primeste sa te creada

Toti oamenii vor veni sa te-l vada.

Lumina lina lini lumini

Rasar din codrii mari de crini

I-atata noapte si uitare

Si luminile au piarit din zare

Au mai ramas din veghea lor

Luminile luminilor.

Lumina lina lini lumini

Instrainand-i pe straini

Lumina lina, nunta leac

Tamaduind veac dupa veac

Cel intristat si saracit

Cel plans si cel nedreptatit

Si pelerinul insetat

In vatra ta au innoptat.

lumina lina leac divin

Incununandu-l pe strain

Deasupra stinsului pamant

Lumina lina, logos sfant.

( Ioan Alexandru - Lumina lina )