Te stiu

Te ştiu de multă vreme
de când ninsorile
şi vântul
ne troieniseră visele
şi te simt din totdeauna
dar nu aveai ochii plânşi
şi nici buzele arse…
deşi cu raze de soare
te-mbrăţişasem toată
şi zi de zi,
cu zâmbete şi foc de inimă,
îţi sărutam sufletul.
Şi azi…
cu câtă dragoste tu arzi!
Oare, va fi de-ajuns, iubito,
ca în fiecare dimineaţă
să te cuprind în braţe
şi cu rouă, de drag,
să te ating
şi dorinţele să-ţi sting?!
Nu mai vreau să plângi
şi lacrimi să-ţi înece glasul
şi-n abis să-ţi pierzi iubirea.
De vrei opresc zborul
dar visele ne vor arde
şi se va topi, cu noi, şi cerul…
……………………………….
Palmele tale stau împreunate
cu-ale mele iubito
protejând o frumoasă Lună,
cu şoapte de iubire
de la mine furată… 

( Ion Cireasa - Te stiu )