urc pe tăceri treaptă cu treaptă
şi tu cobori pe cuvinte,
timpul nu ne mai aşteaptă,
nimic nu mai e ca-n nainte.
şi tu cobori pe cuvinte,
timpul nu ne mai aşteaptă,
nimic nu mai e ca-n nainte.
urc pe tăceri solitare
şi tu cobori din mansardă,
îţi vorbesc în cuvinte barbare
şi tu-mi răspunzi în limba sardă.
şi tu cobori din mansardă,
îţi vorbesc în cuvinte barbare
şi tu-mi răspunzi în limba sardă.
ducem dincolo de cuvinte
dragostea noastră-n spinare,
iubirea ne-nşală, iubirea ne minte,
mă-ntreb de ce oare?
dragostea noastră-n spinare,
iubirea ne-nşală, iubirea ne minte,
mă-ntreb de ce oare?
eram umbră rătăcită de trup
şi tu o marmoră fără umbră,
voiam să te smulg, să te rup
din lumea ta sumbră.
şi tu o marmoră fără umbră,
voiam să te smulg, să te rup
din lumea ta sumbră.
în mierea dulce-a dragostei
ne trezeam amândoi într-un vis,
când coboram pe pământ,
când urcam în paradis…
ne trezeam amândoi într-un vis,
când coboram pe pământ,
când urcam în paradis…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu